Cand am spus ca vreau sa infiez o fetita am fost luata in deradere de unii carcotasi. In primul rand imi doresc o fetita a mea si a lui Bogdan. Dar, la fel de mult, imi doresc si sa infiez o fetita.
Vreau ca David sa aiba o surioara.
M-a durut foarte rau faptul ca oamenii au comentat urat aceasta decizie a mea. Mi se pare o mojicie. Ei au impresia ca fac asta pentru imagine.
Parerea mea e ca pentru imagine iti iei un telefon nou sau iti iei o masina foarte scumpa, o geanta, chiar un caine.
Dar nu un copil.
Cand iti doresti un copil, tu nu iti doresti un lucru material. Iti doresti un suflet. Vrei ceva care sa te umple de fericire si caruia sa ii poti darui tot ceea ce ai tu mai scump: iubirea.
Sa infiezi un copil pentru a-ti crea o imagine e ceva de neconceput pentru mine. Nu imi dau seama cat de meschin sa poti fi, ca sa faci asa ceva. Acel copil are nevoie de multe lucruri si nu ma refer la lucrurile materiale, precum haine, mancare, medicamente, rechizite pentru scoala, ci la iubire, intelegere, ajutor, sustinere morala, atentie neconditionata.
Am amanat intentia mea de a face acest lucru, pentru ca intru acum in campanie. Imi este teama, nu atat pentru mine, cat pentru acel copil, ca gestul meu va fi interpretat intr-un mod absolut bolnav. Eu as fi putut sa ma apar, chiar daca motivatiile mele ar fi fost interpretate gresit, dar el nu are nici o vina. Nu trebuie tarat in aceasta mocirla. Si nu vreau sa il supun la un asemenea calvar.